luni, 19 martie 2012

A fi sau a nu fi vegetarian



A FI SAU A NU FI... VEGETARIAN
VEGETARIANISMUL SAU AMENINŢAREA DE A TRĂI VEŞNIC

Dramaturgul George Bernard Shaw descria odată sfatul medicului personal atunci când i-a făcut cunoscută hotărârea lui de a elimina carnea din alimentaţie. Medicul s-a grăbit să-l prevină pe tânărul scriitor de atunci că, dacă va continua cu încăpăţânarea aceasta, îşi va da duhul curând, din cauza malnutriţiei. Mai bine mor, decât să mai pun în gură o bucată de cadavru..., a fost replica mucalită a lui Shaw. Iată ce spunea el, pe un ton ironic, mult, mult mai târziu: Mă apropii de vârsta de 85 de ani şi încă lucrez la fel de intens cum am făcut-o întotdeauna. Am trăit destul de mult şi acum aş încerca să mor, dar pur şi simplu nu pot. Ştiu că un singur grătar de porc m-ar termina, dar nu mă pot hotărî să-l înghit. Sunt ameninţat să trăiesc veşnic – acesta este singurul dezavantaj al vegetarianismului. Nu ştim pe ce considerente şi-a bazat Shaw decizia de a deveni vegetarian, într-un timp în care această orientare era atât de lipsită de popu­laritate, însă înclin să cred că sănătatea trupului şi a spiritului, elemen­te vitale creaţiei, au cântărit mult în balanţă. A murit la 94 de ani.

De fapt, sănătatea este principalul motiv, enunţat de vegetarienii din lumea întreagă, pentru care ei s-au decis la această schimbare de dietă. Cu un secol în urmă, Albert Einstein afirma: Nimic nu va aduce un beneficiu mai mare sănătății rasei umane şi nu va creşte şansele perpetuării vieţii pe pământ ca orientarea spre dieta vegetariană. Datele ştiinţifice actuale confirmă acest adevăr. Şapte din zece compatrioţi de-ai noştri mor înainte de vreme, din cauza uneia din următoarele trei tipuri de boli: boli­le cardiace, cancerul şi accidentul vascular cerebral. O alimentaţie complet vegetariană poate preveni cu până la 90% accidentele vasculare cerebrale şi cu până la 97% infarctul miocardic. Riscul de a se îmbolnăvi de cancer de prostată, sân, sau colon este de 4 ori mai redus în cazul vegetarienilor puri, faţă de cei ce con­sumă zilnic carne, lapte, brânză, ouă. Diabetul, obezi­tatea, osteoporoza, hipertensiunea şi bolile vezicii biliare sunt aproape inexistente la vegetari­eni, în comparaţie cu omnivorii.

În contextul românesc, hotărârea de a deveni vegetarian nu este una uşoară, pentru că ea vine în total dezacord cu tradiţia şi arta culinară ro­mânească. Mark Twain, celebrul scriitor american, și  el vegetarian, spunea odată: Este mai uşor să schimbi religia unui popor decât să-i schimbi dieta... şi cred că avea dreptate. Mai mult decât oricare alt mod de socializare, masa, cu bu­catele ei alese, este legată de familie, de prieteni, de evenimente deosebite din viaţă, de amintiri dragi. V-aţi gândit vreodată de ce o anumită mân­care pregătită de mama, pe care o mâncam cu atâta plăcere când eram copii, nu mai are acelaşi gust acum, când suntem adulţi, chiar dacă reţeta este urmată întocmai? Pentru că mâncarea aceea preferată a devenit un simbol al acelui timp de vis – copilăria – care s-a dus, pentru a nu se mai întoarce niciodată...

Ceea ce complică şi mai mult lucrurile este fap­tul că foarte mulţi dintre noi consideră dieta vegeta­riană ca o dietă de regim, restrictivă, fără prea multă varietate, şi cred că un meniu vegetarian este neapetisant, greu de preparat şi la fel de greu de in­gurgitat. Lucrul acesta este cât se poate de fals! În weekend-ul trecut eram la Mediaş, la sărbătorirea nunţii unor prieteni. O nuntă ca-n poveşti. Masa era plină cu delicatese: fructe de tot soiul; bucate alese din legume, zarzavaturi, nuci, alune şi sucuri naturale cu pulpă de fructe, aromate şi delicioase. V-am dezamăgit cumva? Poate că era bine să vă fi spus de la început că nu m-am referit la povestea cu Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana, ci la povestea Evei şi a lui Adam... Şabloanele pot fi schimbate! Tradiţiile pot primi un alt curs, pot fi reorientate, mai ales atunci când e în joc nu numai sănătatea, ci şi viaţa noastră. Cineva trebuie să aibă curajul de a începe. Veniţi cu noi!

Sursa: Valentina Dan, http://herghelia.org/?page_id=571

VEGETALE SAU CARNE?

În concepţia yoghină şi în cea a unor religii, alimentaţia vegetariană va determina în timp o stare de sănătate excelentă. Suntem în mare măsură ceea ce mâncam, ne învaţă ştiinţa yoghină. Delicioasele preparate pe care le înghiţim cu poftă se regăsesc, în final, mai mult sau mai puţin transformate, continuând apoi să existe un timp, în fiecare din celulele noastre, influenţându-ne nu numai sănătatea, ci şi modul de a gândi şi trăirile spirituale.

Yoghinii au realizat imensa importanţă a hranei vegetariene pentru sănătate, remarcându-i totodată efectele asupra vitalităţii şi regenerării corpului, ca şi asupra mentalului. Studiile au evidenţiat faptul că anatomia omului nu este cea a unui carnivor, sistemul digestiv uman fiind adaptat pentru digestia fructelor, oleaginoaselor, cerealelor şi legumelor. Ca și la maimuţele antropoide, lungimea intestinelor la om totalizează cca de 12 ori lungimea corpului, ceea ce face evidentă digestia înceată a legumelor şi fructelor. Într-un articol publicat în revista americană Medical Counterpoint, Williams Collins scrie: „Omul este înzestrat cu o dentiţie care se aseamănă mai mult cu cea a erbivorelor decât cu a carnivorelor: animalele erbivore au incisivii ascuţiţi, pentru a reteza iarba, molarii cu suprafaţa plată, pentru a zdrobi legumele şi fructele, iar caninii scurţi şi rotunjiţi, inapţi să strivească sau să sfâşie carnea”.

Carnivorele au o capacitate aproape nelimitată de a asimila grăsimile saturate de colesterol. Câinii, de exemplu, pot consuma 250 g de unt, împreună cu raţia lor de carne obişnuită, fără să apară nici cea mai mică schimbare în arterele lor. Această cantitate de colesterol este de cca 100 de ori mai mare decât cea din regimul nostru alimentar obişnuit. La iepuri, se înregistrează o schimbare uimitoare a pereţilor arteriali la o mărire cu numai 2 g pe zi a cantităţii de colesterol. Eschimoşii, care trăiesc preponderent cu carne, îmbătrânesc foarte repede, având o medie de viaţă de numai 27 de ani şi jumătate. Kîrghizii, trib nomad din Rusia Orientală, al căror regim se compune preponderent din carne, îmbătrânesc la rândul lor prematur şi mor destul de repede, nedepăşind cel mai adesea vârsta de 40 de ani.

În carnea animalelor ucise se generează mari cantităţi de toxine, cum ar fi acidul uric, fapt explicabil prin schimbările biochimice produse în timpul agoniei animalelor terifiate, care se zbat pentru a-şi salva viaţa. O problemă gravă a secolului nostru este cancerul. Se știe deja că pericolul apariţiei acestei boli este mult mai crescut la persoanele consumatoare de carne. Unul dintre motivele care favorizează apariţia bolii canceroase este şi faptul că astăzi, industria alimentară, pentru a împiedica degradarea rapidă a cărnii şi a o face să pară roşie şi cu un aspect proaspăt mai mult timp, foloseşte nitraţi şi alţi conservanţi artificiali, care afectează în timp sănătatea omului.

Grăsimile animale, cum ar fi colesterolul, se depun pe pereţii vaselor sanguine şi, pe măsură ce persoana care consumă carne îmbătrâneşte, diametrul acestor vase se micşorează. Presiunea asupra inimii creşte, rezultând o vulnerabilitate cardiacă şi o creştere a tensiunii arteriale. În societatea noastră, una din două persoane consumatoare de carne va fi atinsă de o maladie cardiacă sau vasculară, în timp ce aceleaşi boli sunt practic necunoscute în rândul vegetarienilor sau în ţările în care consumul de carne este foarte scăzut.

Spre deosebire de plante, care au o membrană celulară rigidă şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor repede atunci când circulaţia sângelui este oprită. Imediat ce viaţa încetează, proteinele animale se coagulează şi încep să secrete enzime autodistructive. Astfel, se formează o nouă substanţă, numită ptomaină. Carnea şi peştele se descompun şi putrezesc rapid. Putrefacţia şi înmulţirea bacteriilor încep aproape imediat după moartea animalului. De aceea, obişnuinţa de a consuma carne creează otrăvuri violente în colon şi îmbătrâneşte prematur tractul intestinal.

Este carnivorismul un obicei moral şi uman? La începutul creştinismului, numeroase grupări religioase şi spirituale propovăduiau regimul vegetarian, recunoscând caracterul sacru al întregii vieţi şi necesitatea de a trăi fără a provoca suferinţă. Acestea s-au opus consumului de carne, considerându-l un obicei barbar şi dăunător sănătăţii. Oricine a vizitat un abator ştie bine că animalele suferă cumplit înaintea şi în timpul tăierii. Filozoful indian Sri Aurobindo explică principiul ahimsa, enunţat de Mahatma Gandhi, de a nu face niciun rău fiinţelor vii, ceea ce înseamnă că alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, să fie alese dintre creaturile vii, la care manifestarea conştiinţei este redusă. Prin urmare, atâta timp cât avem la dispoziţie în cantitate suficientă legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate, animalele nu au de ce să fie omorâte pentru a ne asigura nouă hrana.

A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto-vegetarian, compus din hrană vie, proaspăta, pură şi hrănitoare este mai uşor decât ne-am imagina. Sunt o mulţime de specialităţi lacto-vegetariene savuroase, cu un bogat conţinut nutritiv, pe care nu am avut ocazia până acum să le gustăm, pentru că ne-a lipsit informaţia, am moştenit obiceiuri şi am fost condiţionaţi de prejudecăţi. Mulţi sunt chiar uimiţi să descopere mâncăruri bogate în proteine, preparate numai pe bază de ingrediente vegetale. Sănătatea radiantă ce va rezulta destul de repede nu va fi doar fizică. Vom simți bucurie în a pune în acţiune idei umanitare şi bunătatea copleşitoare ce emană din starea noastră permanentă de iubire, care va fi transmisă tuturor fiinţelor din jurul nostru. Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic, psihic, moral şi spiritual. Este demn de reţinut că nu există niciun argument ştiinţific valabil împotriva lui.

Conceptul de vegetarianism

În goana actuală după vitamine şi minerale, este imposibil să nu fi întâlnit diferitele versiuni ale vegetarianismului: veganii, lacto-ovo-vegetarienii, lacto-vegetarienii, ovo-vegetarienii, naturiştii, fructarienii, pesco-vegetarienii, polo-vegetarienii. Termenul de vegetarian poate să facă referire la dieta veganilor (vegetarienii puri/stricţi, care exclud consumarea oricărui produs animal şi evită până şi purtarea hainelor confecţionate din acest tip de produse), sau poate însemna o dietă ovo-lacto-vegetariană (vegetarienii care nu consumă carne, dar acceptă laptele şi ouăle). Semivegetarian e termenul ce defineşte o persoană care nu consumă porc, vită, oaie, vânat, dar acceptă peştele (pesco-vegetarieni) sau carnea de pui (polo-vegetarieni). Aşadar, atâta vreme cât vor exista interferenţe între omnivori şi vegetarieni, nu vom putea da o definiţie clară a ceea ce înseamnă să fii vegetarian. Dar trebuie să ştim că o dietă vegetariană echilibrată şi diversificată poate asigura necesarul de nutrienţi de care are nevoie organismul şi că există dovezi ştiinţifice care atestă faptul că un vegetarian e cu mult mai sănătos decât o persoană care consumă carne.  

Noţiunea de vegetarian apare pentru prima dată la filozoful grec Pitagora, care considera vegetarianismul condiţia esenţială pentru o viaţă armonioasă. Termenul provine din latinescul vegetus, care înseamnă „proaspăt, sănătos, activ”. De la Pitagora şi până în prezent, sensul a cunoscut câteva modificări şi diviziuni dar, în general, conceptul a rămas acelaşi. Astfel, un vegetarian adevărat îşi alcătuieşte o dietă în care introduce numai cereale, leguminoase, nuci, alune, seminţe, fructe, cu sau fără lactate şi ouă. Un vegetarian nu mănâncă niciun fel de carne, fie ea peşte, pasăre, vânat, crustaceu sau moluscă. Aşadar, conceptul de vegetarianism se subscrie unei diete compuse din mâncăruri pe bază de plante, suplimentată de unii cu ouă şi/sau produse lactate. În anul 1847, participanţii la primul Congres al Societăţii Vegetariene din Anglia au definit vegetarianul ca o persoană care refuză să consume orice fel de carne.

Regimul ovo-lacto-vegetarian

În condiţiile unui trend naturist şi promovării intense a unui stil de viaţă sănătos, care au luat amploare în ultimii ani, regimul ovo-lacto-vegetarian e pe val. Dincolo de moft, modă sau raţiuni estetice, studii ştiinţifice, exemple de netăgăduit ale unor grupuri semnificative de oameni ce urmează un astfel de regim, recuperări miraculoase după boli grave şi chiar exemple individuale celebre învestesc acest mod de viaţă cu calităţi de excepţie, situându-l cu mult peste alimentaţia bazată pe carne. Alimentaţia ovo-lacto-vegetariană, spre deosebire de cea exclusiv vegetariană, admite, pe lângă produsele vegetale, consumul unor produse de natură animală, respectiv lapte şi ouă în cantităţi mici. Adepţii acestui tip de vegetarianism afirmă că, nefiind atât de restrictiv ca cel 100%, asigură organismului, pe lângă necesarul nutritiv, şi varietate. Ca versiuni ale acestui regim, există alimentaţia ovo-vegetariană, care exclude laptele (pentru cei cu intoleranţă lactică) şi alimentaţia lacto-vegetariană, în care nu este permis consumul de ouă.

De ce să excludem carnea

Există persoane care exclud carnea din alimentaţie din considerente morale sau religioase. Dincolo de aceste aspecte, acest obicei nu este nicidecum unul nociv pentru organism, aşa cum încearcă în mod eronat unii consumatori de carne împătimiţi să convingă, ci dimpotrivă. Proteinele din carne sunt suplinite cu uşurinţă prin consumul de produse lactate şi ouă. Din cauza conţinutului ridicat în grăsimi, implicit acizi graşi saturaţi, carnea determină o creştere a nivelului de colesterol în sânge, îngreunând circulaţia sanguină şi funcţionarea normală a inimii. Din aceste considerente, trebuie limitat şi consumul anumitor produse lactate, cum ar fi untul sau laptele gras. De reţinut că în alimentaţia ovo-lacto-vegetariană, baza este constituită din vegetale, fructe şi legume, celelalte produse fiind consumate cu moderaţie. Reamintim că dentiţia şi aparatul digestiv uman sunt adaptate mai degrabă unei alimentaţii vegetariene, lucru care a rămas neschimbat în timp, în ciuda includerii masive a cărnii în alimentaţie. Din încălcarea frapantă a acestui dat natural, derivă multe consecinţe nefaste asupra organismului şi se creează mediul propice dezvoltării unor boli moderne, precum obezitatea sau cancerul.

Avantajele alimentaţiei strict vegetariene

Nenumărate studii ştiinţifice au demonstrat fără drept de apel superioritatea şi beneficiile unui stil de viaţă bazat pe alimente provenite din regnul vegetal, comparativ cu cel în care se consumă în mod obişnuit, preparate din carne:

- Riscul de cancer scade în rândul persoanelor care urmează o dietă vegetariană. Un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition a demonstrat o reducere considerabilă a îmbolnăvirilor de cancer în rândul consumatorilor de produse vegetale, comparativ cu cei care consumau carne. Se precizează însă că şi în rândul celor ce au inclus numai peşte (ca reprezentant al produselor carnivore) în alimentaţie s-au obţinut rezultate bune. Aceste rezultate pot fi explicate, între altele, prin conţinutul abundent în fibre vegetale şi caroten al dietei vegetariene, elemente care ne protejează de cancer şi care lipsesc total din carne.
- Numeroase studii publicate de OMS demonstrează că dieta vegetariană previne bolile cardiovasculare. Singura diferenţă dintre grupurile analizate este consumul de carne, stilul de viaţă fiind, de altfel, asemănător. Aşadar, consumul de carne poate fi considerat răspunzător de creşterea riscului de infarct miocardic sau de ateroscleroză.
- Femeile care urmează un regim vegetarian prezintă un risc scăzut de a suferi de osteoporoză, în comparaţie cu cele care consumă cu regularitate carne. Se pare că un consum ridicat de grăsimi animale determină o eliminare semnificativă a calciului prin urină.

Vegetarianismul în diferite ţări

- În SUA, vegetarianismul este sinonim cu ovo-lacto-vegetarianismul;
- Se spune că Marea Britanie este „paradisul veganilor”;
- În Germania, confuzia dintre vegetarianism şi pesco/polo-vegetarianism este des întâlnită;
- În Australia, în lista de ingrediente a produselor alimentare nu este obligatoriu să se precizeze dacă aromele utilizate sunt de origine animală sau nu, prin urmare vegetarienilor le este foarte greu să deosebească produsele corespunzătoare lor;
- În Asia, ca turist, nu-i uşor să găseşti preparate vegetariene. Când vine vorba de mâncat în oraş, oferta e foarte săracă pentru un vegan, care nu va putea alege decât orez alb şi legume;
- În Japonia, vegetarienii sunt o raritate, deoarece preţul fructelor şi legumelor este foarte mare; aşadar, dacă în Europa ieşi mai ieftin devenind vegetarian, în Japonia nu prea îţi poţi permite;
- Indonezia este ideală pentru un vegetarian, pentru că este foarte bogată în fructe tropicale;
- În India există un număr însemnat de vegetarieni, astfel încât procurarea hranei adecvate nu este o problemă.

Ştiaţi că...

- Vegetarianismul era apreciat de filozofii Greciei Antice.

- Vegetarianismul era modul de viaţă al lui Mahatma Gandhi (părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul revoltelor nonviolente); a scris numeroase texte pe această temă.

- În 1945, sondajele arătau că în Anglia existau cca 100.000 vegetarieni. În prezent, s-a ajuns la 10 milioane de persoane care au adoptat acest tip de dietă.

- În lunga listă a vegetarienilor celebri se numără: Confucius, Socrate, Plutarh, Platon, Virgiliu, Horaţiu, Ovidiu, Epicur, Leonardo da Vinci, Voltaire, Charles Darwin, William Shakespeare, Isaac Newton, Carl von Linné, Jean Jacques Rousseau, Blaise Pascal, Thomas Edison, Nikola Tesla, Mark Twain, George Washington, Benjamin Franklin, Franz Kafka, Richard Wagner, Lev Tolstoi, Lord Byron, Claudia Cardinale, Brad Pitt, Prince, Drew Barrymore, Kim Basinger, Alicia Silverstone, Alec Baldwin, Jerry Seinfeld, Robert Redford, Richard Gere, Pierce Brosnan, Woody Harrelson, Samuel L. Jackson, Peter Sellers, Dustin Hoffman, David Duchovny, Larry Hagman.


13 comentarii:

  1. Foarte bun articolul si foarte complet. Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte bine documentat! Felicitari!...in Japonia in Okinawa sunt cei mai multi varstnici ce ating 120 de ani, ei consuma orez, legume...si peste, fara carne, se pot numi fara doar si poate vegetarieni...

    RăspundețiȘtergere
  3. Vreau sa aduc citeva precizari si sa acopar unele scapari din articol:
    -s-a vorbit despre cimpanzei ca ar fi frugivore. Asta este total neadevarat. Cimpanzeii maninca si insecte, viermi si chiat animale mai maricele dupa cum puteti vedea aici:
    http://www-bcf.usc.edu/~stanford/chimphunt.html
    Un alt lucru gresit spus este legat de dantura... iarasi, cimpanzeii nu au nevoie de "colti" (a se vedea canini nu incisivi), deoarece cimpanzeul, ca si omul, nu are nevoie sa rupa carnea cu dintii..e suficient de destept sa se foloseasca de "unelte". Ar mai fi multe de spus, dar prefer sa ma opresc aici. Nu sint vegetarian, CRED in puterile vegetarianismului, dar ma deranjeaza aceasta "ofensiva"a vegetarienilor, vecina cu prozelitismul si argumentele, de multe ori de fapt "potrivelile" oferite de ei ca argumente, pentru a ne convinge ca ed fapt am fost "construiti"pentru a fi vegetarieni. Omul, ca si cimpanzeul, este OMNIVOR, domnilor, oricit va displace asta. Daca eram vegetarieni inca de la inceputuri, probabil eram si acum. Nu mai stiu nici un animal care sa fi fost vegetarian si prin cine stie ce mutatie sa fii devenit omnivor (sau mincator de carne mai degraba) Cum arata si multe picturi rupestre omul VINA inca de acum milioane de ani..si nu pentru ca sa faca sport, si nici ca sa se apere cum imi zicea un prieten veganist, ci ca sa manince. Prietenul meu e omis sa arunce un ochi pe unele picturi rupestre pentru a vedea ca "fiarele"de care se temea omul primitiv erau in multe cazuri antilope:)
    Concluzia: nu sint ANTI-VEGETARIENI, doar anti propaganda de orice fel (culinara, religioasa, politica etc)

    RăspundețiȘtergere
  4. Micael, „articolul” pe care-l comentezi e de fapt un colaj de articole pe tema vegetarianismului ca mod de viață, câteva din miile de acest fel, care se găsesc pe Internet numai în limba română. Le-am selectat în așa fel, încât documentul final să acopere cât mai multe fațete ale acestui subiect. Nu am postat opinii sau comentarii personale tocmai de dragul imparțialității. Prin urmare, decizia aparține în întregime cititorului. Am căutat numai articole bine documentate, care să reprezinte rezultatul unor cercetări științifice. În ultimii ani, m-a preocupat tema alimentației sănătoase și am strâns destul de multe texte. Am în calculator o cantitate foarte mare de informații și m-am gândit să n-o păstrez numai pentru mine și s-o împărtășesc în primul rând cu familia, rudele și prietenii. Nu sunt nici nutriționist și nici nu dețin vreun restaurant cu profil vegetarian, așa că „acuzația” de propagandă pentru atragerea de „clienți” e nefondată.

    Conform DEX: PROPAGÁNDĂ, propagande, s. f. - Acțiune de răspândire a unor idei care prezintă și susțin o teorie, o concepție, un partid politic etc., cu scopul de a convinge și de a câștiga adepți.

    Cât despre alimentația vegetariană, nu este o idee, o concepție, o credință, ci un fapt demonstrat științific, de personalități din domeniul medicinii și publicat în reviste medicale prestigioase. Și un ultim argument în favoarea neutralității mele: nici eu nu sunt total vegetarian... din când în când, mai scap câte-un oușor sau un peștișor. Dar, dacă m-aș îmbolnăvi de vreo boală, aș deveni, fără nici o ezitare...

    RăspundețiȘtergere
  5. frumos.i-mi place.as mai adauga daca nu deranjer, ceea ce nu doresc, de terapia gerson care m-a impresionat in mod foarte placut, am aflat tot pe net de ea si ma bucur ca asemenea lucruri frumoase si sanatoase i-mi sunt accesibile si am tot respectul fata de cei care se ocupa si fac posibil ca astfel de informatii sa fie posibile publicului larg. succes mai departe, si multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  6. Am vazut eu Adventistii care au murit de inima facind infart....Dumnezeu ne spune in Biblie ce fel de carne sa mincam si ce fel de carne sa nu mincam, dar ne atrage atentia sa nu depasim ,prea mult strica orice mincarea,bautura si chiar si sexu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai perfectă dreptate! În plus, pe vremea Bibliei, tot ce mâncau oamenii era luat direct din natură, nu dintr-o pungă de plastic de la supermarket.

      Ștergere
  7. Sunt vegetarian din Ianuarie 2013...Trebuie sa precizez ca zicala mea preferata era -nici o masa fara carne- Totul a plecat ca un experiment, sa vad daca pot rezista 30 de zile fara sa consum carne si sa observ consecintele ce vor urma. Nu-mi place sa-i cred pe altii, imi place sa experimentez. Dupa o luna mi-am zis ca nu are rost sa mai consum carne atata timp cat ma simteam mult, mult mai bine. Dupa vreo 3 luni am mers in vacanta in Franta si mi-am zis ca nu pot rata o astfel de ocazie pentru a gusta din bucataria franceza. Asa ca am facut un compromis si am mancat carne vreo 3 zile... am revenit imediat la vegetarism deoarece nu ma simteam prea bine ( nu am facut excese ). Precizez ca inca mai consum peste ocazional...Nu vreau sa ma credeti pe cuvant, e bine sa incercati! Propaganda sau nu, eu recomand sa incercati o luna de zile consumul vegetarian si apoi mai vorbim.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Povestea ta seamănă mult cu a mea. Am decis să nu mai mănânc carne și lactate acum 6 ani. Fusesem la doctor pentru niște analize de rutină și-mi găsise colesterolul cam mare. Îmi prescrisese un medicament, în urma căruia mă înțepa ficatul în fiecare seară, după ce luam pastila. M-am speriat, pentru că nu mi se mai întâmplase niciodată să-mi simt vreun organ intern, așa că am început să mă informez singură, pe Internet. Și așa am devenit vegetariană. După vreo câteva luni, am găzduit niște prieteni „normali” și le-am făcut o ciorbă de perișoare, din care am mâncat și eu un castronel. Treptat, a început să-mi fie rău, până când, după vreo 3 ore, m-am dus la baie și am vomitat. Numai așa m-am liniștit. Interesant e că, după 3 ore, ciorba era încă acolo, în stomac. Și mai interesant e că după o ciorbă de legume n-am vomitat niciodată... Și cel mai interesant e că în mai puțin de 2 ani de vegetarianism am dat jos 17 kg, fără să fac nimic în acest sens. Acum am greutatea ideală raportată la înălțime, la care corpul s-a reglat singur și așa a rămas. Mă simt bine în pielea mea, am mai multă energie și o stare psihică excelentă.

      Ștergere
  8. Felicitari si multumesc din suflet ptr acest material.

    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.