miercuri, 13 august 2014

Laptele - mesaj către pacienții mei

-->

LAPTELE - MESAJ CĂTRE PACIENȚII MEI

Robert M. Kradjian, MD

Chirurg oncolog - Centrul medical Seton, Daly City, California, SUA

Problema cu alimentele este aceea că au o aură emoțională și culturală. Laptele, de exemplu, a constituit prima noastră hrană. Dacă am fost norocoși, a fost laptele matern – o legătură strânsă între mamă și copil. Dacă nu, atunci a fost cel de vacă, laptele praf sau vreo formulă. Suntem o nație de băutori de lapte. Copii, adolescenți, adulți și vârstnici bem sute de litri de lapte pe an, plus zeci de kilograme de brânzeturi, unt și iaurt. Oare este ceva greșit în asta? Vedem tot timpul reclame și auzim îndemnuri care ne spun că „laptele este bun pentru organism”. Doctorii ne spun: „Trebuie să bei lapte, altfel de unde-ți iei calciul?” La școală, elevii primesc lapte, iar în spitale este o obișnuință ca laptele să facă parte din hrana zilnică. Nutriționiștii ne spun că laptele face parte din grupa alimentelor esențiale. Și așa, laptele a devenit un aliment „normal” în viața noastră de zi cu zi. Și veți fi surprinși dacă vă spun că, de fapt, există foarte mulți oameni pe planeta Pământ care nu consumă lapte. Și nu numai că nu-l consumă, dar dacă-l consumă, se îmbolnăvesc. De fapt, dintre toate mamiferele, doar oamenii (și în principal rasa albă) beau laptele altui animal și continuă să-l bea și după ce au fost înțărcați.


Prin urmare, cine are dreptate? Putem avea încredere în cei care promovează industria laptelui? Sunt nutriționiștii la zi cu informațiile lor, sau pur și simplu repetă ce au fost învățați la rândul lor de alții? Exista trei surse viabile de informare. Prima și probabil cea mai importantă este studiul naturii. A doua este studiul istoriei propriei noastre specii. Și, în cele din urmă, literatura științifică și cercetările făcute în ceea ce privește laptele. Dar hai să începem cu știința și să dăm un exemplu: între anii 1988 și 1993, în arhivele medicale s-au înregistrat cca 2.700 de articole legate de lapte. Am analizat 500 dintre aceste studii. Rezultatele sunt aproape înspăimântătoare. În primul rând, niciunul dintre autori nu vorbește despre proprietățile laptelui așa cum sunt ele enumerate de industria alimentară, care-l numește „superaliment” sau „alimentul perfect”. Atenția studiilor este pe colicii, iritațiile și sângerările intestinale, infecțiile cu salmonella, reacțiile alergice, anemia, diabetul și leucemia. Contaminarea laptelui cu sânge, urină, chimicale, insecticide și hormoni a fost de asemenea luată în discuție. Problemele apărute la copii sunt alergiile, infecțiile la urechi și amigdale, udarea patului, astmul, sângerările intestinale, colicii și diabetul juvenil. La adulți, problemele de sănătate apărute în urma consumului de lapte și de produse lactate sunt bolile de inimă, artrita, alergiile, sinuzita, precum și altele mai serioase, ca leucemia și alte forme de cancer.

Studiile făcute pe fosilele strămoșilor noștri din paleolitic relevă o musculatură și o structură osoasă puternică și nici urmă de osteoporoză. Iar dacă vă gândiți cumva că este irelevant a-i studia pe strămoșii noștri din paleolitic, aflați că genele noastre sunt aproape identice cu cele ale oamenilor care au trăit acum 50.000-100.000 de ani.

Ce este laptele? Este o secreție maternă, un nutrient pe termen scurt pentru nou-născuți. Atât! Invariabil, mama oricărui mamifer îi va oferi lapte puiului ei pentru o perioadă de timp după naștere. Când vine vremea înțărcatului, mama își va învăța puiul care este hrana solidă specifică lui. Prin urmare, alăptatul este o hrană programată de natură exclusiv pentru nou-născuți.

Este tot laptele la fel? Asta depinde de unde ne luăm laptele. Ne-am oprit la vacă datorită naturii ei docile și a cantității mari de lapte pe care-l produce. Dar este normal și înțelept să bem laptele unei alte specii de mamifer? Hai să ne gândim: laptele uman este pentru puii de om, cel de câine este pentru cățeluși, cel de pisică pentru pisicuțe și, evident, cel de vacă, pentru viței. E clar că acesta este modul în care natura a creat lucrurile și e suficient să ne folosim rațiunea ca să ajungem la această concluzie. Laptele nu este doar lapte. Laptele fiecărei specii de mamifer este unic și specific nevoilor animalului respectiv. De exemplu, laptele de vacă este de 3-4 ori mai bogat în proteine decât cel de om și are de 6 ori mai multe minerale decât laptele uman. Pe de altă parte, laptele uman conține de 6 până la 10 ori mai mulți acizi grași esențiali, în special acid linoleic, pe care laptele de vacă nu-l conține deloc, deoarece laptele de vacă nu este proiectat pentru oameni. Biochimiștii, fiziologii, iar în ultima vreme chiar și doctorii, recunosc faptul că anumite elemente din hrană permit unei specii să-și dezvolte specializări unice. În cazul oamenilor, aceste sunt dezvoltarea neurologică și controlul muscular. Nu avem nevoie de o creștere masivă a oaselor sau a mușchilor, precum au vițeii. Copiii noștri au nevoie în special de material pentru creier, nervi și coloana vertebrală. Este dovedit prin studii că copiii hrăniți cu lapte matern au o inteligență superioară celor hrăniți cu alt tip de lapte.


O altă problemă a zilelor noastre este toxicitatea laptelui de vacă obținut industrial. Dacă acum 50 de ani o vacă producea în jur de 3 litri de lapte pe zi, acum ea produce de 20-25 de ori mai mult. Cum s-a ajuns la o asemenea performanță? Medicamente, antibiotice, hormoni, hrănire forțată și rase făcute în eprubetă. Ultima tehnică folosită este hormonul bovin de creștere BGH, care stimulează lactația, și pe care unele țări chiar l-au interzis, din cauza pericolului pe care îl prezintă. Oare cine ar vrea să experimenteze ingestia hormonilor de creștere? Folosirea acestui hormon a dus la o creștere cu 70% a numărului de cazuri de mastită (infecție a ugerului) care, bineînțeles, este tratată cu antibiotice, reziduurile acestora intrând în lapte.

Un alt amănunt important este faptul că un mamifer în lactație excretă toxinele prin lapte. Aici includem antibioticele, pesticidele, hormonii și tot felul de alte chimicale, plus sânge. Deci este laptele din comerț pur, așa cum se clamează? Să nu aveți vreo clipă impresia că cineva vă protejează. Să nu vă faceți iluzii că autoritățile responsabile fac testele necesare pentru a identifica aceste toxine. Interesul marilor companii producătoare de lapte este altul decât sănătatea oamenilor. Laptele face mulți bani, atât pentru producători, cât și pentru industria farmaceutică, de la care cumpărăm medicamentele care să ne vindece de bolile cu care ne-am căpătuit, în vreme ce sănătatea nu produce niciun ban!

Mulți cred că prin pasteurizare laptele devine curat și sigur pentru consum. Cel mai bun contraexemplu vine din testul făcut de dr. John Thomson din Edinburgh, descris în cartea „Hrana este cel mai bun medicament” a cunoscutului doctor Henry Bieler. Thomson a studiat efectele laptelui pasteurizat pe doi viței gemeni. Pe unul l-a hrănit exclusiv cu lapte pasteurizat, iar pe celălalt l-a lăsat să sugă de la mama lui. Rezultatul? Cel care a supt de la mamă a crescut puternic și sănătos, iar cel hrănit cu lapte pasteurizat a murit după 60 de zile. Din păcate pentru viței, dar mai ales pentru noi, acest rezultat s-a repetat în experimente ulterioare.

Dar astăzi lucrurile stau și mai rău! Mai este oare laptele uman pur? Din păcate, nu. Un studiu făcut pe laptele a 14.000 de mame a relevat faptul că laptele lor conținea pesticide. Sursa acestora? Carnea și, bineînțeles, laptele de vacă, consumate în timpul sarcinii. Copiii hrăniți exclusiv cu lapte matern au dezvoltat alergii, deoarece alergenii din laptele de vacă au trecut în laptele matern și s-au transmis fătului. Dr. Colin Campbell, cel mai important cercetător contemporan în domeniul nutriției, autor al celebrei cărți „Studiul China”, afirmă despre lapte: „Oamenii din industria laptelui, începută în anii 1920, au reușit cu succes să ne facă să credem că laptele de vacă și produsele din el sunt o mană cerească pentru om... Nu vă lăsați înșelați! Industria laptelui a controlat și continuă să controleze toate informațiile publice legate de sănătate care au ajuns în atenția publicului”. Iar dr. Charles Attwood, un pediatru binecunoscut, afirmă: „Laptele nu este soluția pentru densitatea proastă a oaselor. Dimpotrivă, este parte a problemei”.

Să nu uităm de contaminarea bacteriană. Salmonella, E. coli sau infecțiile cu stafilococ își au sursa în laptele de vacă. Mai ales practica de a consuma lapte crud (nefiert) prezintă un risc major de contaminare cu aceste bacterii. Imaginați-vă cocktailul de mai sus băut direct, fără a fi măcar fiert. Chiar dacă vaca e din curte de la bunica, ea tot a fost vaccinată sau bolnavă odată și tot cu fân plin de pesticide este hrănită, sau paște printr-o zonă contaminată.

Consumând lapte de vacă, ne creștem riscul de diabet. Într-un studiu remarcabil făcut în Canada și publicat în Journal of Medicine în iulie 1992, un grup de cercetători canadieni și finlandezi au ajuns la concluzia că țara cu cel mai mare consum de produse lactate din lume, Finlanda, are și cel mai mare număr de diabetici insulino-dependenți. În rândul copiilor, această boală cruntă lovea 40 de copii din 1000, conform statisticilor de acum 20 de ani. Oamenii de știință au descoperit că anticorpii produși în primul an de viață împotriva proteinei din lapte atacă pancreasul, într-o reacție autoimună de apărare, variantă susținută și de dr. Colin Campbell. Astfel, pancreasul nu mai poate produce insulină, ceea ce duce la cea mai gravă formă de diabet, tipul I. S-a descoperit că copiii diabetici finlandezi aveau de 8 ori mai mulți anticorpi împotriva proteinei din lapte decât copiii sănătoși. Ce-a avut de spus președintele Asociației diabeticilor, dr. Xavier Pi-Sunyer? „Nu trebuie înțeles că copiii n-ar trebui să mai bea lapte, sau că părinții lor ar trebui să le interzică consumul lactatelor. Acestea sunt o sursă bogată de proteine benefice”. Vă mai îndoiți că industria laptelui sponsorizează Asociația diabeticilor?

Și lucrurile merg din rău în mai rău. Leucemia sau leucoza bovină se întâlnește la 3 din 5 vaci de lapte din Statele Unite. Bineînțeles, dacă pasteurizarea se face cum trebuie, virusul este ucis. Dar se întâmplă și accidente, cum a fost cel din 1986, când la o fabrică modernă de procesare a laptelui din Chicago, din greșeală, laptele crud s-a încurcat cu cel pasteurizat. Rezultatul? Patru oameni au murit și 150.000 s-au îmbolnăvit. Așadar, cât de siguri putem fi noi că nu am fost infestați deja cu un astfel de virus? Ce siguranță avem când consumăm lapte? Dacă leucemia umană se trage din acest virus? Asta ar însemna ca zonele cu turme de vaci bolnave să aibă și o incidență mai mare de leucemie umană. Oare așa să fie? Din păcate, da! Statistic vorbind, statele Iowa, Nebraska, South Dakota, Minnesota și Wisconsin au o incidență a leucemiei mult mai mare decât celelalte. La fel, în Rusia și Suedia, în zonele cu turme necontrolate, incidența bolii este mai crescută. Se pare că și veterinarii și fermierii au o incidență mai mare a leucemiei decât restul oamenilor.

Hormonul IGF-I (insulin-like growth factor) este un factor cheie în apariția cancerului de sân! În cartea sa „Laptele - otrava mortală”, doctorul Robert Cohen, care a lucrat în cele mai importante instituții americane legate de industria alimentară, printre care FDA, explică pericolul numărul unu din laptele de vacă: „Există sute de milioane de proteine diferite pe pământ, dar un singur hormon este cunoscut a fi identic la două specii complet diferite: vacă și om. Acest puternic hormon de creștere este IGF-I. El supraviețuiește digestiei și dublarea lui în organism este deosebit de periculoasă”. De asemenea, o serie de studii publicate în reviste de medicină prestigioase susțin teoria conform căreia IGF-I este un factor cheie în declanșarea cancerelor.

Există oare și beneficii de pe urma consumului de lapte? Multă lume este convinsă că din lapte ne luăm calciul. Dar este bun acest calciu pentru oameni? Se pare că nu. De fapt, consumul de lapte intervine în absorbția calciului în oase. Excesul de proteină din laptele de vacă este o cauză majoră în instalarea osteoporozei. Dr. Hegsted din Anglia a făcut un studiu întins pe mai mulți ani și a arătat lumii distribuția geografică a osteoporozei. Se pare că țările în care se consumă cel mai mult lapte sunt și cele cu cea mai mare incidență a osteoporozei. S-a demonstrat prin numeroase studii că, administrat separat, calciul nu este o cauză a osteoporozei. Pentru a găsi cheia, trebuie să privim nu la calciu, ci la proteina animală din lapte. Să ne uităm la două grupuri umane contrastante: eschimoșii au un procent foarte mare de proteine în hrana lor (în jur de 25%) și o cantitate mare de calciu: 2.500 mg/zi. Rata osteoporozei printre ei este cea mai ridicată din lume. Celălalt grup este tribul Bantu din Africa de Sud. Aceștia își iau din hrana specifică lor 12% proteine și doar 200-350 mg/zi calciu. Cu toate acestea, femeile lor, care mai și dau naștere la 6 copii, pe care-i hrănesc la sân timp îndelungat, nu fac osteoporoză. Dar atunci când femeile africane emigrează în S.U.A., ele fac această boală.


Atunci, de unde ne luăm calciul? Răspunsul este simplu: din același loc de unde și-l iau și vacile: din vegetalele cu frunze verzi. Că doar vaca nu bea lapte... Oare cum își dezvoltă elefanții, girafele sau rinocerii osatura imensă? Sigur nu au o vacă pe care s-o mulgă... Se pare deci că toate mamiferele cresc mari și sănătoase dacă se hrănesc cu mâncarea naturală pentru care au fost programate genetic. Doar noi, oamenii, ne alegem cu tot felul de boli.

Dacă vreți să vă păstrați sănătoși și în formă cât mai mult timp, țineți seama de aceste sfaturi:
- Eliminați proteina animală din alimentație (aceasta creează în corp aciditate, care este combătută cu calciul din oase voastre, pentru a regla pH-ul).
- Nu consumați alcool (inhibă absorbția calciului și a altor vitamine și minerale).
- Folosiți numai sare naturală, de mare sau grunjoasă (sarea iodată scoate calciul din oase).
- Nu fumați (fumătorii au densitatea oaselor mai scăzută cu 10-20% decât nefumătorii).
- Mâncați multe vegetale cu frunze verzi. Calciul din acestea este cel mai ușor de absorbit.
- Coada calului este o plantă bogată în siliciu, elementul principal pe care organismul îl folosește pentru a fixa calciul.

Un alt mit ce trebuie spulberat este cel al proteinei. Când eram copii, ni se spunea mereu să mâncăm cât mai multe proteine, ca să creștem mari și puternici. Și, bineînțeles, laptele se potrivea perfect acestui deziderat. De fapt, dieta lumii moderne conține mult prea multe proteine. Suntem într-o supradoză de proteine animale și am tot fost în ultimii 50 de ani, ceea ce ne-a adus în dar o pleiadă de probleme: osteoporoza, ateroscleroza, bolile de rinichi, cancerul, bolile de colon, colesterolul crescut. Întâi de toate, ar trebui să știți că, dintre toate mamiferele, omul are laptele cu cel mai mic conținut de proteine (0,9%). Asta ar trebui să ne spună că necesarul nostru de proteine este foarte mic.


În sfârșit, dar nu în ultimul rând, să ne gândim un pic și la vaci, aceste animale mari, blânde și total inofensive, care au fost lăsate pe pământ în cu totul alt scop decât acela de a ne servi nouă. În natură, vacile trăiesc cca 25 de ani și produc lapte timp de 9 ani. Stresul la care le supunem le îmbolnăvesc iremediabil, așa că după doar 4 ani, cea mai mare parte dintre ele mor sau sunt trimise la abator. În ferme, vacile sunt prinse de uger cu mașini electrice, fiind supuse constant șocurilor electrice. Își petrec toți anii vieții pe suprafețe de beton, în condiții îngrozitoare, de multe ori fără să apuce să vadă vreodată cum arată o pășune. Sunt manipulate genetic, fiindu-le injectate tot felul de substanțe, hormoni și antibiotice pentru a crește producția de lapte. Dacă se naște o văcuță, aceasta este ori omorâtă și vândută pentru carne, ori trecută în turmele pentru lapte, spre a duce o viață ca a mamei ei. Dacă este un tăuraș, acesta este sacrificat, carnea lui fiind considerată o delicatesă. Vițeii crescuți pentru carne sunt separați de mamele lor de mici și hrăniți cu un substitut care-i fac să se îngrașe. Sunt legați și ținuți în locuri strâmte, în propria urină și fecale, în timp ce țipă disperați după mamele lor. În tot acest timp, laptele menit lor este colectat pentru noi. În sfârșit, industria laptelui este un pericol ecologic. În scopul creării de spațiu pentru creșterea vacilor, sunt distruse în toată lumea păduri, iar excrementele și excesul de gaz metan din mațele vacilor fac din această industrie al treilea contribuitor din lume la efectul de seră. Pare greu de crezut, dar o vacă produce mai multă poluare decât o mașină!

Așadar, nu există un alt motiv valid de a consuma lapte în afară de acela că pur și simplu a devenit parte din cultura noastră, pentru că părinții ne-au învățat că e bun, așa cum părinții lor i-au învățat pe ei. Oricare ar fi motivul, un lucru trebuie luat în considerare, și anume să nu ne gândim că bem lapte din motive de sănătate. Mulți oameni de pe planeta noastră nu consumă lapte deloc și sunt foarte sănătoși. Iar dacă tot nu v-am convins, faceți un mic experiment: acordați-vă un număr de zile (7, 10 sau 30) în care să nu consumați deloc produse lactate și încercați să observați dacă anumite probleme de sănătate pe care le aveați nu cumva se ameliorează. Ce aveți de pierdut? Este sigur și nu costă nimic, ba chiar vă aduce o economie. Presimt că veți câștiga foarte mult, fără să cheltuiți nimic.

Sursa: The Milk Letter: A Message to My Patients

COMENTARIUL NOSTRU

Pentru că ne interesează foarte mult să rămânem sănătoși și pentru că dorim ca și alții să beneficieze de informațiile culese de noi, cercetăm intens Internetul, ca să aflăm ce ne face cu adevărat bine și ce ne face rău. Așa am dat peste un articol despre lapte, apărut în „prestigioasa” revistă Tango și care ne-a lăsat mască. Este vorba despre relatarea unui eveniment organizat de compania Evensys în beneficiul oamenilor de afaceri din industria laptelui. Vi-l atașăm, cu rugămintea să-l citiți având în minte informațiile pe care tocmai le-ați căpătat din articolul științific de mai sus. Apoi să decideți singuri sfaturile cui vreți să le urmați – ale reputatului medic american sau ale „eminentei” doctorițe românce, supranumită „nutriționista vedetelor”, plătită generos ca să promoveze consumul de lapte vândut prin supermarketuri? Adnotările din paranteze ne aparțin:

«Aflată la conferința Social Media for Parents (știm ce înseamnă asta, pentru că, nu-i așa? tot românul e bilingv) organizată la Crowne Plaza, medicul nutriționist Mihaela Bilic le-a îndemnat pe mămicile prezente la eveniment să includă cu seriozitate și simț de răspundere laptele în alimentația copiilor lor: „Studiile japonezilor (care studii?), recent publicate (unde?) au demonstrat că tinerii care în perioada pubertății și adolescenței consumă minimum 3 pahare de lapte pe zi vor crește cu minimum 1 cm pe an mai înalți decât cei care nu au în alimentația lor lapte, indiferent de moștenirea genetică (Să fi băut Ghiță Mureșan o căldare de lapte pe zi?). Acumularea de masă osoasă se face doar până la 25 de ani, deci înainte de această vârstă este extrem de important să oferim copiilor noștri o alimentație sănătoasă, bogată în calciu”, mai spune doctorița nutriționistă (Hei, voi, mii de cercetători din întreaga lume, și mai ales tu, celebrul Colin Campbell, bateți câmpii cum că laptele ar fi bun doar pentru viței și că de fapt ne scoate calciul din oase... Ar trebui să veniți în România, să luați lecții de nutriție de la Mihaela noastră...).»

-->

2 comentarii:

  1. Eu cred ca am intalnit un medic de familie mai responsabil cand aveam copilul mic. Al meu a crescut cu lapte praf, iar doctorita, cand am intrebat-o pe la un an daca pot sa trec pe lapte de vaca ca e mai ieftin, mi-a zis sa continui cu laptele praf ca ala de vaca nu e bun de nimic. Asta e!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, am citit Studiul China si alte materiale legate de lapte, carne si efectele lor asupra corpului uman. Foarte bun articolul. Este adevarat, laptele e doar pt bebelusi!

    RăspundețiȘtergere

Dar mai întâi, rețineți: A comenta pe acest blog (ca și pe oricare altul) este un privilegiu, nu un drept. De aceea, vă rugăm:
- Referiți-vă, pe cât posibil, doar la subiectul postării.
- Folosiți un limbaj decent.
- Dacă intrați în polemici cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
- Pentru mesaje de interes personal adresate administratorilor blogului (schimb de link, propuneri de colaborare etc.) folosiți formularul de CONTACT, aflat în partea de sus a paginii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe nu vor putea fi publicate.
Vă mulțumim și vă așteptăm cu interes opiniile și sugestiile.

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.